Repere istorice ale AI: de la testul Turing (1950) la dezvoltarea rețelelor neuronale profunde (deep learning). Momente-cheie în ultimul deceniu: apariția modelelor GPT, AlphaGo, AI în medicină și industrie. Cum AI a trecut de la un concept teoretic la un instrument de schimbare globală.
AI - o unealtă
”Viitorul aparține nu celor mai tehnici, ci celor mai umani - celor care știu să folosească tehnologia pentru a-și amplifica umanitatea, nu pentru a o înlocui.”
”Algoritmi sunt ca oamenii: îți dau ce crezi că vrei, nu ce ai nevoie cu adevărat." - Rand Fishkin, fondator Moz
Recomandat
Sănătate: AI în diagnosticare, medicină personalizată, robotică chirurgicală. Educație: Personalizarea cursurilor, tutorii AI, evaluare automată. Administrație Publică: Automatizarea proceselor birocratice, analiza datelor demografice. Transport: Vehicule autonome, optimizarea rutelor de trafic. Marketing și Afaceri: Algoritmi de recomandare, analiza comportamentului consumatorilor.
Recomandat
Tendințe emergente: AI generativă (ChatGPT, DALL·E), inteligența artificială generală (AGI). AI și creativitatea: poate AI să creeze artă autentică? Rolul AI în viitorul umanității: asistență pentru decizii strategice, explorare spațială, AI și sustenabilitatea. Mecanisme cu bază etică care să asigure rolul AI în dezvoltrea durabilă a umanității
De la prezență digitală la inteligență adaptivă — o decizie strategică bazată pe șapte ani de date și câteva nopți de îndoială
Există un moment în viața oricărui om de afaceri — și, cred, în viața oricărui om — când îți dai seama că instrumentul care te-a construit a început să te limiteze. Nu dintr-odată, nu dramatic. Ci treptat, aproape imperceptibil, ca uzura unui motor care a rulat prea mulți kilometri fără revizie. Motorul merge. Dar nu mai merge bine.
Sloganul nostru — „Dacă nu ești online, nu exiști" — a fost exact acel motor.
L-am lansat în 2017, când digitalizarea pentru IMM-urile românești era încă o chestiune de convingere, nu de supraviețuire. L-am rostogolit prin criza pandemiei, când a căpătat o greutate pe care nu i-o anticipasem noi înșine. L-am folosit în oferte, în prezentări, în conversații cu primari din județe mici care nu înțelegeau de ce un site web ar trebui să fie altceva decât o pagină cu numărul de telefon și orarul de funcționare.
A funcționat. Și tocmai de aceea a trebuit să-l abandonăm.
Autopsia unui slogan care și-a îndeplinit misiunea
Între 2017 și 2023, am lucrat cu peste 300 de IMM-uri și instituții publice din România. Sloganul „Dacă nu ești online, nu exiști" a fost, în termenii unui psiholog junghian, o umbră utilă — a proiectat frica de excludere pentru a declanșa acțiunea. Nu e o tehnică nobilă, dar e una onestă când e folosită în serviciul unui adevăr real.
Și adevărul era real. În 2020, traficul pe site-urile guvernamentale a crescut cu 600% conform datelor ANCOM. Oamenii s-au mutat online nu din convingere ideologică, ci din necesitate brută: lockdown, cozi, frică, izolare. Sloganul nostru era deja un truism. Câștigase.