--- title: "Legislația Română obligă instituțiile publice să adopte meniuri standardizate pe site-urile web" date: 2025-05-29 description: "Ghid practic și legislativ privind structura obligatorie a site-urilor instituțiilor publice din România: meniu standardizat, accesibilitate web, GDPR, securitate cibernetică și platforme guvernamentale integrate." author: "Petru Cojocaru" categories: - name: "Realizare site" url: "https://cojocarupetru.info/realizare-site.md" --- # Legislația Română obligă instituțiile publice să adopte meniuri standardizate pe site-urile web Legislația română a stabilit standarde precise pentru structurarea și organizarea informațiilor pe site-urile web ale instituțiilor publice. [![Legislația Română obligă instituțiile publice să adopte meniuri standardizate pe site-urile web](https://cojocarupetru.info/images/Realizare-site/meniuri-web-site4.jpg "Legislația Română obligă instituțiile publice să adopte meniuri standardizate pe site-urile web")](https://cojocarupetru.info/index.php?option=com_content&view=article&id=190:legislatia-romana-obliga-institutiile-publice-sa-adopte-meniuri-standardizate-pe-site-urile-web&catid=13:realizare-site&lang=ro-RO&Itemid=187)Scopul declarat este accesibilitatea și transparența în relația dintre cetățeni și administrație — cu precădere pentru site-urile primăriilor și ale instituțiilor educaționale. Acest articol nu propune o investigație în sensul jurnalistic al cuvântului: documentele de referință sunt publice, disponibile oricui pe [legislatie.just.ro](https://legislatie.just.ro). Propune în schimb o lectură sistematică a acestor documente, utilă celor care construiesc, auditează sau întrețin un site de instituție publică. În contextul digitalizării administrației publice și al creșterii cerințelor de transparență, legislația română ( [Hotărâre 830/2022](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/256836) ) a stabilit standarde pentru structurarea și organizarea informațiilor pe site-urile web ale instituțiilor publice. Această reglementare detaliată vizează asigurarea unui grad ridicat de accesibilitate și transparență în relația dintre cetățeni și administrația publică în special ne referim la realizare site scoală și realizare site primărie. **Ascultă rezumatul audio dialogat în RO și EN**       **Se dezvăluie** sistemul prin care România a transformat relația dintre cetățeni și instituțiile publice prin reglementarea modului în care autoritățile își prezintă informațiile online. Documentele analizate relevă o transformare profundă în conceptul de transparență administrativă. ---   ## Cadrul legislativ de bază ### Legea nr. 544/2001 — accesul la informații publice [Legea nr. 544/2001](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/34200) privind liberul acces la informațiile de interes public constituie fundamentul juridic al întregului sistem. Prin **informație de interes public** legea înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice, indiferent de suport, formă sau mod de exprimare. Definiția este deliberat largă și creează obligații extinse pentru toate instituțiile publice. ### H.G. nr. 478/2016 — structura obligatorie a site-urilor [Hotărârea Guvernului nr. 478/2016](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/178281) pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 a introdus structura de meniu obligatorie. Contextul adoptării a fost o evaluare a Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC), care a constatat niveluri de conformare îngrijorătoare: | Tip instituție | Conformare medie (2016) | | --- | --- | | Ministere | 62% | | Instituții ale Prefectului | 66% | | Consilii Județene | 72% | | Primării de Municipii | 58% | Aceste cifre pot fi citite în două feluri: ca eșec al unui sistem nereglementat sau ca punct de plecare rezonabil pentru un aparat administrativ în curs de digitalizare. Indiferent de interpretare, ele au justificat standardizarea prin lege. ### H.G. nr. 830/2022 — actualizarea standardelor [H.G. 830/2022](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/256836) a consolidat și actualizat cerințele, extinzând obligațiile existente și aliniindu-le la evoluțiile tehnologice și legislative europene din intervalul 2016–2022. --- ## Structura obligatorie: cele cinci secțiuni Legea prevede organizarea conținutului în **cinci secțiuni principale**, fiecare cu subsecțiuni precise. ### Secțiunea I — Despre instituție **a) Legislația** - Toate actele normative care guvernează organizarea și funcționarea instituției - Linkuri directe către [legislatie.just.ro](http://legislatie.just.ro) - Format obligatoriu: PDF **b) Conducerea** - Lista completă a persoanelor cu funcții de conducere (nume și prenume obligatorii) - Pentru demnitari (miniștri, prefecți, președinți de consilii județene, directori): CV-uri, fotografii oficiale, agendă actualizată - Link obligatoriu către [ruti.gov.ro](http://ruti.gov.ro) pentru agenda conducerii **c) Organizarea** - Regulamentul de organizare și funcționare - Organigrama completă cu numele persoanelor din funcții de conducere - Numărul posturilor pe fiecare structură (cu respectarea legislației privind informațiile clasificate) **d) Instituții subordonate** - Lista completă și datele de contact ale instituțiilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate --- ### Secțiunea II — Informații de interes public **a) Solicitare informații** - Procedura detaliată pentru solicitarea informațiilor - Formulare tip cu timpul estimat de completare - Datele de contact ale responsabilului cu aplicarea Legii 544/2001 **b) Furnizare din oficiu** - Lista categoriilor de documente produse și/sau gestionate - Documentele comunicate automat, fără solicitare **c) Programe și strategii** - Format acceptat: .pdf, .pdf inteligent, .doc, .docx, .odt **d) Rapoarte și studii** - Raportul anual de activitate - Raportul anual privind formarea profesională - Rapoarte anuale de audit - Rapoarte de progres pe strategiile naționale - Rapoartele consilierului de etică - Studiile realizate din resurse proprii, subcontractare sau surse externe --- ### Secțiunea III — Activitatea financiară **a) Transparența bugetară** — format obligatoriu: .ods, .xml, .xls sau .xlsx - Bugetul de venituri și cheltuieli - Situația plăților efectuate - Situația drepturilor salariale **b) Achiziții publice** - Planul de achiziții și planul de investiții - Centralizatorul contractelor de achiziție - Contractele cu valoare de peste 5.000 de euro (începând cu 2015) --- ### Secțiunea IV — Declarații de avere și interese Declarații de avere și de interese conform anexei legale, cu actualizare obligatorie și acces public nerestricționat. --- ### Secțiunea V — Formulare tip - Formulare pentru solicitări în baza Legii nr. 544/2001 - Formulare pentru contestarea deciziilor - Timp estimat de completare menționat pentru fiecare formular - Formate acceptate: .pdf, .pdf inteligent, .doc, .docx, .odt --- ## Accesibilitate web — obligații pentru persoane cu dizabilități Un aspect adesea neglijat în discuțiile despre site-urile instituționale este **accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități**. [Legea nr. 448/2006](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/75448) privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, coroborată cu Directiva UE 2016/2102, obligă instituțiile publice să respecte standardul **WCAG 2.1, nivelul minim AA**. ### Ce înseamnă în practică WCAG 2.1 AA - Text alternativ (`alt`) pentru toate imaginile cu conținut informativ - Contrast minim de 4,5:1 între text și fundal - Navigare completă prin tastatură, fără dependență de mouse - Subtitrări pentru conținut audio și video - Documente PDF accesibile (cu structură de headinguri și text selectabil) ### Instrumente de verificare recomandate | Instrument | Utilizare | Acces | | --- | --- | --- | | [WAVE](https://wave.webaim.org) | Audit vizual al accesibilității | Gratuit, online | | [axe DevTools](https://www.deque.com/axe/) | Extensie browser, audit detaliat | Gratuit (bază) | | Google Lighthouse | Audit integrat în Chrome DevTools | Gratuit, inclus în browser | Instituțiile care nu îndeplinesc cerințele de accesibilitate pot fi sesizate la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). --- ## GDPR și protecția datelor pe site-urile publice [Regulamentul (UE) 2016/679](https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32016R0679) (GDPR), transpus în legislația română prin [Legea nr. 190/2018](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/201676) și [Legea nr. 129/2018](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/200435), impune obligații concrete pentru orice site care colectează sau procesează date cu caracter personal. ### Ce nu se publică pe un site public Câteva exemple de date care **nu trebuie să apară** pe site-ul unei instituții publice, chiar dacă există în documentele interne: - Datele personale ale elevilor (CNP, adresă, situație medicală) pe site-urile școlilor - Datele angajaților dincolo de cele strict necesare transparenței (funcție, atribuții) - Imaginile persoanelor captate de camerele de supraveghere - Adresele de domiciliu ale petenților în documentele publicate ### Obligații tehnice minime GDPR pe site 1. **Politica de confidențialitate** — pagină dedicată, accesibilă din orice pagină a site-ului, care explică ce date se colectează, în ce scop și cât timp se păstrează 2. **Politica de cookies** — banner de consimțământ la prima vizită; cookies non-esențiale activate doar după acceptul explicit al utilizatorului 3. **Formular de contact** — câmp de bifat cu linkul către politica de confidențialitate, nu bifat implicit 4. **Date de contact DPO** — responsabilul cu protecția datelor (sau datele de contact ale instituției pentru solicitări GDPR) trebuie publicate vizibil Nerespectarea GDPR poate fi sesizată la [Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP)](https://www.dataprotection.ro). --- ## Securitate cibernetică — cerințe tehnice minime Prezența digitală a unei instituții publice implică și responsabilități de securitate cibernetică, reglementate prin [Legea nr. 362/2018](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/203530) privind securitatea rețelelor și sistemelor informatice (transpunerea Directivei NIS). ### Cerințe tehnice esențiale **HTTPS obligatoriu** Orice site de instituție publică trebuie să funcționeze exclusiv pe HTTPS. Un certificat SSL/TLS valid este astăzi gratuit (Let's Encrypt) și nu reprezintă un argument de cost pentru absența lui. Browserele moderne marchează site-urile HTTP ca nesigure, ceea ce afectează direct credibilitatea instituției. **Actualizări de securitate ale CMS-ului** Indiferent de platforma folosită — WordPress, Joomla, Drupal sau o soluție guvernamentală — versiunile software trebuie menținute la zi. Vulnerabilitățile neactualizate reprezintă principala cauză a compromiterii site-urilor instituționale din România. **Backup regulat** Backup-urile automate (minim săptămânal, recomandat zilnic) stocate în afara serverului principal sunt o cerință de bază pentru continuitatea serviciului. **Alegerea platformei CMS** | Platformă | Avantaje pentru instituții publice | Observații | | --- | --- | --- | | WordPress | Ecosistem mare, ușor de administrat | Necesită plugin-uri de securitate (Wordfence, iThemes) și actualizări frecvente | | Joomla | Control granular al accesului, potrivit pentru structuri complexe | Mai puțin vulnerabil prin obscuritate, dar documentație mai redusă | | Drupal | Robust pentru instituții mari, securitate nativă ridicată | Curbă de învățare abruptă | | Soluții guvernamentale | Conformitate nativă cu cerințele românești | Disponibilitate și suport variabile | --- ## Platforme guvernamentale integrate (2025–2026) Cadrul digital al administrației publice românești s-a extins semnificativ în ultimii ani prin platforme specializate cu care site-urile instituționale trebuie sau pot să se integreze. **[e-consultare.gov.ro](https://e-consultare.gov.ro)** Platforma națională pentru consultare publică. Instituțiile publice care lansează proiecte de acte normative sau strategii au obligația de a le publica și pe această platformă, nu doar pe site-ul propriu. Linkul către consultarea activă ar trebui reflectat și în secțiunea „Programe și strategii" a site-ului instituțional. **[tablou.gov.ro — Info-Transparență](https://tablou.gov.ro)** Tabloul de bord național pentru monitorizarea transparenței instituționale. Datele instituțiilor sunt agregate și monitorizate centralizat. Un site bine structurat contribuie direct la scorul de transparență al instituției în acest sistem. **[ruti.gov.ro](http://ruti.gov.ro)** Platforma agendelor de lucru ale demnitarilor, la care site-ul instituțional trebuie să trimită obligatoriu din secțiunea „Conducerea". **SIIP (Sistemul Informatic Integrat al Învățământului Preuniversitar)** Pentru instituțiile educaționale, datele publicate pe site trebuie să fie coerente cu informațiile din SIIP. Discrepanțele pot genera probleme în procesele de inspecție și acreditare. --- ## Sancțiuni și mecanisme de control Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat de a aplica prevederile Legii 544/2001 constituie abatere disciplinară. Evaluările MCPDC se fac lunar la nivelul aparatului executiv central și local, cu centralizare națională. **Cine poate sesiza neconformitățile:** - Orice cetățean, prin cerere scrisă adresată instituției sau direct la instanța de contencios administrativ - Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) — pentru accesibilitate web - ANSPDCP — pentru neconformități GDPR - DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică) — pentru incidente de securitate --- ## Limitări și provocări practice Cadrul legislativ descris mai sus este complet pe hârtie. Realitatea implementării arată altfel în multe cazuri, din motive care nu țin de rea-voință: **Bugete insuficiente** O primărie de comună din mediul rural operează adesea cu un buget IT aproape inexistent. Conformarea completă presupune fie un webmaster intern (post neocupat frecvent), fie contractarea unui furnizor extern — cost pe care bugetul local nu îl acoperă întotdeauna. **Personal fără competențe digitale** Funcționarul desemnat responsabil cu actualizarea site-ului nu are, în multe cazuri, pregătire tehnică. Publicarea unui document în format .xlsx sau actualizarea organigramei poate deveni un obstacol real fără suport tehnic. **Supraîncărcare administrativă** Volumul documentelor care trebuie publicate și actualizate permanent (rapoarte, declarații de avere, agende, contracte) creează o sarcină continuă pentru instituții cu personal redus. Automatizarea acestor fluxuri — prin integrare CMS sau API-uri guvernamentale — rămâne o soluție aplicată sporadic. **Actualizarea în timp real** Legea cere actualizare periodică a agendelor și documentelor, fără a defini întotdeauna precis intervalul. Această ambiguitate permite interpretări laxe și reduce eficiența mecanismului de monitorizare. --- ## Întrebări frecvente **Ce se întâmplă concret dacă o instituție nu respectă structura obligatorie?** Cetățenii pot depune cereri de informații și, în caz de refuz, pot sesiza instanța de contencios administrativ. Funcționarul responsabil riscă sancțiuni disciplinare. În practică, sancțiunile administrative directe pentru absența unei secțiuni de pe site sunt rare; presiunea vine mai ales din sesizările cetățenești și din evaluările MCPDC. **Cine verifică efectiv conformarea?** MCPDC realizează evaluări lunare pentru instituțiile centrale. La nivel local, controlul este mai difuz — poate veni din inspecții ale prefecturilor, sesizări ale cetățenilor sau verificări ale instanțelor. Nu există o autoritate dedicată exclusiv auditului site-urilor instituționale. **Cum se pot actualiza automat documentele pe site?** Soluțiile tehnice existente includ: integrarea prin API cu platformele guvernamentale (e-consultare, SEAP pentru achiziții), plugin-uri de sincronizare pentru CMS-uri populare, sau scripturi de publicare automată conectate la fluxurile interne de documente. Acestea sunt mai frecvente la instituțiile mari; primăriile mici lucrează predominant manual. **Există o listă de verificare oficială pentru conformare?** Nu există o listă de verificare oficială publicată de o autoritate centrală. MCPDC publică periodic metodologii de evaluare, dar nu un checklist descărcabil pentru webmasterii instituționali. Această absență este ea însăși o problemă de comunicare a statului față de administrațiile locale. **Site-ul trebuie să funcționeze pe mobil?** Legea nu impune explicit design responsive, dar standardele de accesibilitate WCAG 2.1 AA includ cerința ca site-ul să fie utilizabil pe dispozitive cu ecrane de dimensiuni diferite. În practică, orice CMS modern generează site-uri responsive implicit. --- ## Concluzii Legislația română a construit un cadru de transparență digitală coerent și detaliat pentru instituțiile publice. Structura obligatorie a site-urilor, cerințele de accesibilitate, obligațiile GDPR și standardele de securitate formează împreună un set de reguli aplicabil oricărei primării, școli sau instituții publice din România. Dificultatea nu constă în înțelegerea regulilor — ele sunt clare. Constă în implementarea lor cu resurse umane și financiare limitate, într-un aparat administrativ neomogen. Această tensiune dintre standardul legal și capacitatea reală de conformare este problema structurală pe care niciun act normativ n-a rezolvat-o încă. --- ## Bibliografie și surse legislative 1. [Legea nr. 544/2001](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/34200) — liberul acces la informații publice 2. [H.G. nr. 478/2016](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/178281) — structura obligatorie a site-urilor 3. [H.G. nr. 830/2022](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/256836) — actualizarea standardelor 4. [Regulamentul (UE) 2016/679](https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32016R0679) — GDPR 5. [Legea nr. 190/2018](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/201676) — transpunerea GDPR 6. [Legea nr. 129/2018](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/200435) — modificări GDPR 7. [Legea nr. 448/2006](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/75448) — drepturile persoanelor cu handicap 8. [Legea nr. 362/2018](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/203530) — securitatea rețelelor și sistemelor informatice (NIS) 9. [Platforma ruti.gov.ro](http://ruti.gov.ro) — agende conducere 10. [Platforma e-consultare.gov.ro](https://e-consultare.gov.ro) — consultare publică --- ## Notă a autorului Despre limitele acestui articol. *Petru Cojocaru Mai 2026* --- Există un tip de onestitate intelectuală pe care nu o practică aproape nimeni în content marketing: să spui, după ce ai scris un articol, ce nu ai spus în el și de ce. Nu din modestie performativă. Ci pentru că cititorul care înțelege limitele unui text îl folosește mai bine. Articolul de față are mai multe straturi de limite. Unele sunt tehnice. Altele sunt de metodă. Câteva sunt subiective și nu m-am putut sustrage lor complet, oricât am încercat. --- 1. Limita sursei unice Tot articolul se sprijină pe documente legislative publice. Nu am intervievat niciun funcționar public care să fi implementat efectiv aceste cerințe. Nu am vorbit cu niciun webmaster de primărie rurală care administrează un site cu Joomla 3.9 pe un hosting de 20 de euro pe an. Nu am consultat niciun inspector MCPDC care să fi făcut evaluările lunare despre care vorbește legea. Consecința directă: articolul descrie ce spune legea că trebuie să existe, nu ce există în realitate. Distanța dintre cele două nu este mică. Este, în unele cazuri, abisală. Orice practician din domeniu — un angajat al unei primării de comună, un informatician de la un inspectorat școlar — știe lucruri despre această distanță pe care eu nu le știu din documente. Articolul nu conține acele lucruri. --- 2. Limita competenței tehnice declarate și nedeclarate Secțiunea despre securitate cibernetică și cea despre accesibilitate web sunt scrise cu suficientă acuratețe pentru un cititor nespecialist. Nu sunt scrise cu suficientă profunzime pentru un specialist. Când recomand WAVE, axe și Lighthouse ca instrumente de verificare WCAG, nu precizez că acestea acoperă doar 30–40% din criteriile WCAG 2.1 AA — restul necesită testare manuală sau cu utilizatori cu dizabilități reale. Un audit de accesibilitate serios nu se face cu o extensie de browser. Se face cu screen readere, cu utilizatori orbi sau cu mobilitate redusă, cu scenarii de navigare reale. Această nuanță lipsește din text. Am optat pentru utilitate imediată în detrimentul preciziei tehnice complete. Este o alegere conștientă, dar trebuie asumată. La fel, tabelul comparativ WordPress/Joomla/Drupal este o simplificare care poate induce în eroare. Securitatea unui CMS nu depinde de platforma în sine, ci de configurarea specifică, de hosting, de plugin-urile instalate, de disciplina de actualizare a administratorului. Am prezentat o medie statistică de risc ca și cum ar fi o proprietate intrinsecă a platformei. Nu este. --- 3. Limita geografică și dimensională Articolul tratează toate instituțiile publice ca o categorie omogenă. Nu sunt. Un minister cu 500 de angajați și un departament IT dedicat trăiește într-o altă realitate digitală față de o primărie de 1.200 de locuitori cu un singur angajat care răspunde de tot ce înseamnă „calculator". Legea le impune aceleași obligații. Articolul le descrie ca și cum ar fi la fel de capabile să le îndeplinească. Această omogenizare este o problemă de onestitate față de cititorul care administrează o instituție mică și citește articolul sperând să înțeleagă ce are de făcut. Ceea ce are de făcut este, adesea, imposibil cu resursele pe care le are. Articolul nu îi spune asta cu suficientă claritate. Secțiunea „Limitări și provocări practice" atinge problema. Nu o rezolvă. --- 4. Limita temporală și problema actualizării Legislația se schimbă. Platformele guvernamentale se schimbă. Linkurile mor. Când scriu că [ruti.gov.ro](http://ruti.gov.ro) este platforma obligatorie pentru agendele conducerii, scriu ceva adevărat la data publicării. Nu știu dacă va fi adevărat peste doi ani. Nu știu dacă platforma va fi funcțională, dacă va fi înlocuită, dacă obligația va fi modificată printr-o nouă hotărâre de guvern. Articolul nu are un mecanism de actualizare garantat. Are o dată de „lastmod" în header, care depinde de disciplina mea de revizuire. Această disciplină nu este garantată de niciun sistem extern. Un cititor care găsește articolul printr-un motor de căutare la doi ani de la publicare nu știe, la prima vedere, ce este actualizat și ce este deja depășit. Aceasta este o problemă structurală a oricărui conținut web de tipul acesta, și nu am o soluție elegantă pentru ea. --- 5. Limita SEO ca deformare a intenției Articolul a fost scris și cu gândul la vizibilitatea în motoarele de căutare. Aceasta nu este o problemă morală în sine — scriu pe un site de agenție web și am interese comerciale legitime. Problema apare când intenția SEO deformează intenția editorială. În versiunea anterioară a articolului, sintagmele „realizare site școală" și „realizare site primărie" apăreau de șapte ori, uneori fără nicio legătură organică cu fraza în care erau inserate. Le-am redus și redistribuit. Nu le-am eliminat complet, pentru că ar fi fost o decizie comercial nepractică. Rămâne o tensiune nerezolvată: articolul servește simultan cititorul care vrea să înțeleagă legislația și clientul potențial care caută pe Google „realizare site primărie". Aceste două audiențe au nevoi parțial diferite. Textul încearcă să le servească pe amândouă și, inevitabil, nu le servește pe niciuna perfect. --- 6. Limita platformelor guvernamentale prezentate ca stabile Secțiunea despre platformele guvernamentale integrate — e-consultare, Info-Transparență, SIIP — prezintă aceste sisteme ca și cum ar fi funcționale, stabile și cu suport continuu. Experiența practică de lucru cu instituții publice românești sugerează că această presupunere este optimistă. Platformele guvernamentale românești au un istoric documentat de discontinuitate: schimbări de URL, perioade de nefuncționare, migrații între sisteme fără comunicare publică, date incorecte sau neactualizate. A le prezenta ca soluții de integrare fiabile fără această mențiune este o omisiune care poate produce frustrare la implementare. --- 7. Limita vocii autorului față de vocea instituției Articolul este scris la persoana a treia impersonală în cea mai mare parte, cu excepția acestei note. Această alegere creează o iluzie de neutralitate pe care nu o pot garanta integral. Am experiență concretă în construirea de site-uri pentru instituții publice din România. Această experiență colorează inevitabil ce aleg să subliniez, ce consider important, ce trec mai repede. Un jurist specializat în drept administrativ ar fi scris altfel. Un specialist în accesibilitate web ar fi scris altfel. Un funcționar public cu zece ani de experiență ar fi scris altfel. Articolul este scris de un om care face site-uri și care a citit legislația cu atenție. Aceasta este perspectiva lui și singura lui. --- Ce rămâne valabil în ciuda tuturor acestora Structura celor cinci secțiuni obligatorii este redată corect. Cerințele tehnice de format sunt enumerate fidel față de text normativ. Recomandările de instrumente pentru accesibilitate și securitate sunt puncte de plecare utile. FAQ-ul răspunde la întrebările pe care le primesc efectiv în practică. Pentru cineva care pornește de la zero în construirea sau auditarea unui site de instituție publică românească, articolul oferă o hartă utilizabilă. Nu este harta completă. Nicio hartă nu este teritoriul. --- *Aceste limite nu anulează utilitatea articolului. O contextualizează.* *P.C.*