În era digitală actuală, securitatea cibernetică a devenit o prioritate esențială pentru toate instituțiile publice, inclusiv primăriile. Odată cu adoptarea Legii nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României, autoritățile locale se confruntă cu responsabilități sporite în ceea ce privește protejarea infrastructurii lor digitale și asigurarea continuității serviciilor publice. Această lege stabilește un cadru comprehensiv pentru gestionarea amenințărilor cibernetice și impune obligații specifice pentru instituțiile care administrează servicii esențiale pentru comunitate. Prezentul articol detaliază principalele obligații și măsuri pe care o primărie trebuie să le implementeze pentru a asigura conformitatea cu această lege, protejând astfel atât datele cetățenilor, cât și funcționalitatea serviciilor publice locale.

1. Notificarea Incidentelor

Legea nr. 58/2023 impune primăriilor obligația de a notifica prompt și eficient incidentele de securitate cibernetică. Aceasta presupune dezvoltarea unui sistem robust de detectare și raportare a incidentelor care pot compromite securitatea datelor sau funcționarea serviciilor digitale. Primăria trebuie să stabilească proceduri clare pentru identificarea și clasificarea incidentelor de securitate, care să includă atât atacurile cibernetice directe, cât și vulnerabilitățile sistemice sau întreruperile serviciilor digitale. Aceste proceduri trebuie să definească clar rolurile și responsabilitățile personalului implicat în procesul de monitorizare și raportare, precum și canalele de comunicare care trebuie utilizate.

În ceea ce privește termenele de notificare, legea prevede obligativitatea informării CERT-RO (Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică) în cel mai scurt timp posibil de la detectarea unui incident semnificativ. Această notificare promptă este esențială pentru a permite autorităților naționale să coordoneze un răspuns eficient și să limiteze potențialul impact al incidentului. Primăria trebuie să elaboreze formulare standardizate de raportare care să conțină toate informațiile necesare pentru evaluarea gravității incidentului și implementarea măsurilor de remediere adecvate.

2. Documentație și Informații

Menținerea unei documentații comprehensive reprezintă o componentă fundamentală a conformității cu Legea nr. 58/2023. Primăria are responsabilitatea de a dezvolta și implementa sisteme pentru păstrarea evidențelor detaliate despre toate incidentele de securitate cibernetică. Aceste evidențe trebuie să includă jurnalele de activitate ale sistemelor informatice, care înregistrează accesările, modificările și operațiunile efectuate, oferind astfel posibilitatea reconstruirii cronologice a evenimentelor în cazul unui incident. De asemenea, pentru fiecare incident trebuie elaborate rapoarte de investigație care să documenteze natura atacului, vulnerabilitățile exploatate, impactul asupra sistemelor și datelor, precum și măsurile de remediere implementate.

Colaborarea eficientă cu autoritățile naționale în domeniul securității cibernetice este esențială pentru gestionarea adecvată a incidentelor. Primăria trebuie să fie pregătită să furnizeze prompt toate informațiile solicitate de CERT-RO, inclusiv detalii tehnice despre configurația sistemelor afectate, loguri relevante și analize preliminare ale incidentului. Această colaborare transparentă contribuie nu doar la rezolvarea rapidă a incidentului specific, ci și la îmbunătățirea cunoștințelor și capacităților de răspuns la nivel național, permițând identificarea tiparelor de atac și dezvoltarea strategiilor preventive pentru protejarea altor instituții similare.

3. Sancțiuni pentru Nerespectarea Legii

Nerespectarea prevederilor Legii nr. 58/2023 poate atrage consecințe severe pentru primării, atât din punct de vedere financiar, cât și reputațional. Cadrul sancționator prevede amenzi substanțiale pentru instituțiile care nu își îndeplinesc obligațiile legale în materie de securitate cibernetică. Aceste sancțiuni financiare pot varia în funcție de gravitatea încălcării și pot reprezenta o povară semnificativă pentru bugetul local. Este esențial ca factorii de decizie din cadrul primăriei să înțeleagă pe deplin riscurile financiare asociate neconformității și să aloce resurse adecvate pentru implementarea măsurilor necesare de securitate.

Dincolo de impactul financiar direct, nerespectarea cerințelor de securitate cibernetică poate genera consecințe reputaționale semnificative pentru primărie. Încălcările de securitate care duc la compromiterea datelor personale ale cetățenilor sau la întreruperea serviciilor publice esențiale pot eroda dramatic încrederea comunității în capacitatea administrației locale de a-și îndeplini atribuțiile. Reconstruirea acestei încrederi poate fi un proces îndelungat și dificil, necesitând eforturi substanțiale din partea întregii echipe de conducere. Din acest motiv, investiția în prevenirea incidentelor de securitate și în conformitatea cu legea trebuie privită nu doar ca o obligație legală, ci și ca o strategie de protejare a relației cu comunitatea locală.

4. Înregistrarea Operatorilor de Servicii Esențiale (OSE)

Un aspect crucial al conformității cu Legea nr. 58/2023 îl reprezintă identificarea corectă a serviciilor esențiale oferite de primărie și înregistrarea acesteia ca Operator de Servicii Esențiale, dacă este cazul. Primăria trebuie să realizeze o evaluare comprehensivă a tuturor serviciilor pe care le furnizează comunității locale și să determine, conform criteriilor stabilite prin lege și normele de aplicare, care dintre acestea se încadrează în categoria serviciilor esențiale. Această analiză trebuie să ia în considerare factori precum numărul de utilizatori afectați, impactul potențial asupra siguranței publice și dependențele intersectoriale.

După identificarea serviciilor esențiale, primăria are obligația legală de a se înregistra în Registrul Operatorilor de Servicii Esențiale gestionat de autoritățile naționale competente. Procesul de înregistrare presupune completarea documentației specifice și furnizarea informațiilor solicitate privind natura serviciilor, infrastructura digitală utilizată și măsurile de securitate implementate. Înregistrarea trebuie efectuată în termenul legal prevăzut și actualizată ori de câte ori intervin modificări semnificative. Acest proces nu reprezintă doar o formalitate administrativă, ci asigură includerea primăriei în planurile naționale de răspuns la incidente cibernetice, facilitând astfel coordonarea eficientă a eforturilor de securitate la nivel național.

5. Măsuri de Securitate

Implementarea unui set cuprinzător de măsuri tehnice și organizaționale de securitate reprezintă fundamentul conformității cu Legea nr. 58/2023. Primăria trebuie să instituie un program regulat de evaluare a riscurilor cibernetice care să identifice vulnerabilitățile existente în infrastructura IT, aplicațiile utilizate și procesele organizaționale. Aceste evaluări trebuie să fie documentate formal și să conducă la planuri concrete de remediere, cu responsabilități și termene clare. Vulnerabilitățile identificate trebuie prioritizate în funcție de gravitatea lor și de potențialul impact asupra serviciilor esențiale.

Factorul uman reprezintă adesea veriga cea mai slabă în lanțul securității cibernetice, motiv pentru care formarea și sensibilizarea personalului sunt componente esențiale ale strategiei de securitate. Primăria trebuie să dezvolte și să implementeze programe periodice de instruire pentru toți angajații, adaptate specificului activității lor și nivelului de acces la sisteme și date. Aceste programe trebuie să acopere aspecte precum recunoașterea tentativelor de phishing, gestionarea sigură a credențialelor de acces, utilizarea securizată a dispozitivelor mobile și procedurile de raportare a incidentelor suspecte.

Un alt element crucial îl constituie dezvoltarea și testarea regulată a planurilor de răspuns la incidente. Aceste planuri trebuie să detalieze procedurile specifice pentru diferite tipuri de incidente, lanțurile de comunicare, responsabilitățile echipelor de intervenție și mecanismele de escaladare. Planurile trebuie validate prin exerciții periodice de simulare care să testeze atât componentele tehnice, cât și capacitatea organizațională de a răspunde eficient în situații de criză. Rezultatele acestor exerciții trebuie analizate pentru a identifica punctele slabe și a îmbunătăți continuu capacitatea de răspuns a primăriei.

6. Colaborare cu Parteneri Externi

Complexitatea peisajului amenințărilor cibernetice face dificilă dezvoltarea internă a tuturor competențelor necesare pentru asigurarea unui nivel adecvat de securitate. În acest context, colaborarea cu parteneri externi specializați devine o componentă strategică a conformității cu Legea nr. 58/2023. Primăria ar trebui să stabilească parteneriate cu companii specializate în securitate cibernetică pentru realizarea de audituri independente, teste de penetrare și consultanță tehnică. Acești specialiști pot oferi o perspectivă obiectivă asupra vulnerabilităților existente și pot recomanda soluții adaptate specificului instituției.

Participarea la exerciții și simulări organizate la nivel național reprezintă o altă dimensiune importantă a colaborării externe. Aceste evenimente permit testarea interoperabilității cu alte instituții și familiarizarea cu procedurile de coordonare în cazul unor incidente majore. Primăria ar trebui să se implice activ în astfel de inițiative, alocând resurse pentru participarea personalului tehnic și managerial relevant. De asemenea, schimbul de informații și bune practici cu alte administrații locale poate contribui semnificativ la îmbunătățirea capacităților proprii de securitate cibernetică și la adoptarea unor soluții dovedite eficiente în contexte similare.

Concluzie

Conformitatea cu Legea nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică reprezintă o provocare complexă pentru primării, dar și o oportunitate de a-și consolida infrastructura digitală și de a crește reziliența în fața amenințărilor cibernetice tot mai sofisticate. Implementarea măsurilor detaliate în acest articol necesită o abordare sistematică și un angajament clar din partea conducerii primăriei, materializat prin alocarea resurselor necesare și integrarea considerentelor de securitate cibernetică în toate procesele decizionale relevante.

Este important de subliniat că securitatea cibernetică nu reprezintă un obiectiv static care, odată atins, poate fi considerat finalizat. Dimpotrivă, aceasta este un proces continuu de adaptare la un peisaj al amenințărilor în constantă evoluție. Prin urmare, conformitatea cu legea trebuie privită ca un punct de plecare pentru dezvoltarea unei culturi organizaționale centrate pe securitate, în care protejarea datelor cetățenilor și asigurarea continuității serviciilor publice sunt considerate priorități fundamentale. Doar printr-o astfel de abordare proactivă și comprehensivă, primăriile pot răspunde eficient provocărilor de securitate cibernetică actuale și viitoare, contribuind astfel la consolidarea încrederii cetățenilor în administrația publică locală și la dezvoltarea durabilă a comunităților pe care le servesc.