rodaenfr

Dezvoltare personală

"Oamenii de succes fac ceea ce alții nu sunt dispuși să facă. Nu-ți dori să fie mai ușor; dorește-ți să fii mai bun." - Un celebru speaker motivațional, Jim Rohn, subliniază disciplina, munca asiduă și angajamentul necesar pentru succes și dezvoltare personală. Implică depășirea zonelor de confort, asumarea responsabilității pentru propria creștere și o mentalitate orientată spre îmbunătățire continuă. Articolele de aici sunt dezvoltate împreună cu Agenți AI.


 

Azi-noapte, în timp ce repar un server căzut undeva în Brașov, am dat peste un bilet cu un fragment dintr-o tragedie greacă pe ecranul din terminal. Cineva lăsase acolo, ca un semn, aceste cuvinte ale lui Sofocle: „Multe lucruri sunt înfricoșătoare, dar nimic nu e mai înfricoșător decât omul." Am închis ochii pentru o clipă și am văzut un lanț nesfârșit – de la scriitorii din Atena veche până la programatorii din Silicon Valley – toți purtând aceleași întrebări, aceleași temeri, aceleași speranțe.

Vreau să-ți povestesc despre lucrurile care nu se schimbă. Pentru că tu trăiești într-o vreme când totul pare că se mișcă prea repede – inteligența artificială învață să scrie poezii, roboții operează corpuri omenești, iar mașinile ne vorbesc pe limba noastră. Dar sub această agitație, sub zgomotul progresului, există ceva care bate la fel de constant precum inima ta: condiția umană.

Inspirat din pedagogia Maria Montessori – o structură pentru însoțirea adolescenților spre maturitate


I. PREGĂTIREA MEDIULUI INTERIOR (al părintelui)

1.1 Observarea propriei copilării

Înainte să pot înțelege cum se maturizează un adolescent, trebuie să mă întorc la propriile mele cincisprezece ani, la acea vârstă când corpul meu se transforma mai repede decât îmi puteam procesa identitatea, când mă trezeam dimineața și simțeam că sunt altcineva decât fusesem cu o seară înainte. Maria Montessori vorbea despre „planurile de dezvoltare", despre acele perioade când copilul se reconstruiește complet, și eu îmi amintesc acum – stând în bucătăria dimineții, cu o ceașcă de cafea care se răcește în mâinile mele – cum tatăl meu mă privea atunci cu o nedumerire profundă, de parcă aș fi fost o enigmă pe care nu o mai putea descifra, și cum această privire mă făcea să mă simt singur într-un fel pe care nu îl puteam articula.

Exercițiu de auto-reflecție:

Există o instituție în România pe care aproape toți adulții o cunosc, dar pe care puțini înțeleg cu adevărat. Este instituția care stă în spatele fiecărui bon fiscal pe care îl primești de la magazin, în spatele fiecărui salariu pe care îl primesc părinții tăi, în spatele fiecărei școli și spitale care funcționează în țara noastră. Vorbim despre Agenția Națională de Administrare Fiscală - ANAF.

Când eram mai mic, bunicul meu îmi povestea despre timpurile când impozitele se plăteau la ghișeu, cu bancnote numărate cu grijă, și când funcționarii fiscali îți apăreau la ușă cu registre groase sub braț. Astăzi, totul s-a schimbat radical. ANAF a evoluat dintr-un labirint birocratic sovietic într-o instituție modernizată, computerizată, capabilă să urmărească milioane de tranzacții în timp real. Dar această transformare nu s-a întâmplat peste noapte, și cu siguranță nu s-a întâmplat fără durere.

De la cămătari la aplicații pe telefon: Cum s-au transformat instituțiile care ne dau bani fără să fie bănci

O investigație în sută de ani de credite, escrocherii și speranțe financiare


Introducere: Când banii nu vin de la bancă. Imaginează-ți că ai nevoie urgentă de bani pentru a-ți cumpăra un calculator necesar școlii, dar părinții tăi nu pot obține un împrumut de la bancă pentru că nu au documente suficiente sau veniturile lor nu sunt considerate destul de mari. Ai putea apela la o firmă de împrumut rapidă, la o societate de leasing care îți dă produsul acum și îl plătești în rate, sau chiar la o aplicație pe telefonul mobil care îți transferă bani în câteva minute. Toate acestea sunt instituții financiare non-bancare – firme care oferă servicii cu bani fără să fie bănci propriu-zise. Ele umple golurile lăsate de sistemul bancar tradițional, ajungând acolo unde băncile nu vor sau nu pot să meargă.

Aceste instituții financiare non-bancare, prescurtat IFN, au devenit parte integrantă a vieții economice românești. De la marile companii de leasing care ajută firmele să-și cumpere utilaje, până la aplicațiile de împrumuturi rapide care promit bani în cont în zece minute, diversitatea acestui sector este uimitoare. Ele gestionează fonduri de investiții prin care oamenii își pun bănișorii deoparte pentru pensie, oferă asigurări pentru mașini și locuințe, și finanțează afaceri mici care altfel nu ar avea de unde lua capital. În România anului 2024, aceste instituții administrează zeci de miliarde de euro și deservesc milioane de clienți, de la oameni simpli până la corporații multinaționale.

Neo, de aici viitor nu este scris...


Tatăl către fiu despre paradoxul ”Algoritmul engagement” - vezi Neo, de aici viitor nu este scris...

Algoritmii de engagement reprezintă o inovație tehnologică fascinantă care, prin design-ul lor fundamental orientat spre maximizarea profitului, Anatomia algoritmuluicreează o tensiune inevitabilă între eficiența economică și bunăstarea civică, transformându-se dintr-o unealtă de utilitate într-un mecanism de captivare care erodează capacitatea noastră de atenție deliberată și conexiune autentică, chiar recent legiferată impunând restricții pentru minori dependență social-mediaeste o boală a acestei generații . Vezi ideile de Cuprins, menționez că este în dezvoltare subiectul, adică în lucru. Titlu scurt sugerat de un amic, O colecție de scrisori a tatălui către fiu - Neo la sfârșitul Matrix: "Unde mergem de aici nu este predeterminat. Viitorul nu este încă scris."


 

| Creare Site Scoala Gimnaziala | Realizare Site Web Design Botosani | Realizare Site Gradinita | Realizare Site Primarie | Realizare Site primarie si institutii |